Ce replica-i poti da unui client care-ti spune “nu ne intereseaza calitatea, vrem sa facem rabat de la ea, ne intereseaza pretul….”
Si culmea cotatia de pret trebuia sa fie pentru un super shooting cu vreo 14 modele bagate in niste cadre regizate in care trebuia sa se vada foarte bine starea lor, altfel ura si la gara tot shootingul era compromis .
Personal i-am spus ca nu pot face rabat de la calitate dar traim vremuri grele asa ca s-a gasit cineva cu siguranta sa execute lucrarea pentru cativa banuti de-o cola si un pachet de tzigari .
sa mearga in gara brasov, sa gaseasca un cocalar cu un telefon cu camera si sa ii dea bice la shooting 😀 ca banuiesc, la femei nu voia sa faca rabat :))
Am trecut fix prin aceeasi situatie recent. Ma rog, nu implica 14 modele… 😉 Dar am renuntat la job, inca nu fac foamea. Bineinteles ca a invocat criza, zicand ca stie pe cineva care-i face lucrarea cu 1/5 din cat am cerut. Intrucat timpul meu pierdut nu justifica banii castigati, l-am trimis la plimbare.
Uneori am senzatia ca, criza asta nu e decat un motiv ca unii sa ceara munca de calitate pe bani cat mai putini. Si cat mai repede. Ieri daca se poate… 🙁
Obisnuiti-va, asa este lumea.
In orice domeniu sunt oameni care fac rabat de la calitate.
Nu stiu sa isi normeze munca, incepand de la partea de calculatie/proiectare/executie/pif.
Stiti ce se spune: Concurenta te face si mai bun! (sau poate nu).
Aveti 2-3 printuri la calitate diferita, una de 4 si alta de 10? Mergeti si prezentati-le pe rand.
Incercati sa le deschideti prostilor ochii.
Nu aveti ce pierde.
Cristi cotatiile de pret se dau la telefon, in cel mai fericit caz pe mail, deci nu tine faza cu printurile mai ales ca vorbim de agentii de publicitate aici nu de nuntasi !
Asta mi-a adus aminte de:
http://www.alinpopescu.ro/internet/cum-sa-nu-negociezi-din-ciclul-noi-nu-suntem-turci
Nu stiu…, nu-mi vine a crede ca nu se poate face nimic.
Stiti cum este si vorba aia: Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut.
Si totusi . . . eu unu as incerca.
© Cristi
Cristi te suna o tanti secretara de la o agentie de publicitate si-ti spune ca vrea 43 imagini de 12 sau 13-14 mpx si te roaga sa-i dai un pret….Explica tu ce rost are sa te duci cu printurile la ea (indiferent de pret, nu are niciun rost) ?
Din ce in ce s-a prabusit meseria de fotograf. Orice ciumpalac face poze si nu da bani pe softuri, pe apaate ca le are de la tacsu sau de la ziar, si uite asa morala, deontologia, respectul, sunt racile comuniste taica. Acu e care pe care. Io am pierdut azi un shooting la un restaurant care voia sa faca poze la 200 de feluri de mincare. Am spus ca le fac in 2 zile si ca asa, prieteneste, le fac la cel mai mic pret posibil. Nu am dat nici o suma. Deja imi incarcam acumulatorii la blituri si imi pregateam trusa si in prostia mea ma gindeam sa cumpar un macro pentru faze d-astea, s-o amortiza el din 10 lucrari. Si mi-a dat telefon propretaru ca a gasit unu sa le faca pe gratis. Ca le pune la book si se lauda cu chestia asta fotografu ala. Cacamash in capu lui de fotograf.
© Dinu Lazar
Stiu bine ce spuneti, practic in aceste situatii nu ai sanse sa concurezi in mod egal cu unul care nu plateste dari la stat, nu are licente, nu are nici macar licenta de windows, si lucreaza in weekend suplimentar pentru o spaga mica sau ca dementul asta pentru portofoliu, e cumplit ! Sunt multe de spus pe tema asta …
Ca om plimbat prin postura de client (întâmplător tocmai de fotografii pentru o cofetărie), advertising whole-buyer (agenție) și în postura de fotograf plătit, nu pot decât să văd imaginea întreagă: s-a schimbat piața. Acum zece ani se mergea clar fie către fotografii furate (cinstit vorbind, paradoxal), acum cinci ani s-a trecut la profesionismul impus de străinătate și clienților români, iar acum doi ani s-a ajuns fie la apelul către microstock (ce înlocuiește furăciunea în fapt cu o furăciune mai subtilă) și, doar în cazul brand-urilor ce țin inclusiv la codul de culoare din siglă, se mai apelează la fotografi cu rezultate demonstrabile.
Cu toate acestea, în ultimii doi ani veniturile au crescut cam de 3 ori și finalmente au putut asigura (în puseuri) un trai, nu doar acoperirea cheltuielilor de aparatură.
Drept concluzii am două observații:
1) Piața (și modelul de business) se schimbă. Nu că ne așteptam să rămână pe loc pentru totdeauna; dar, la fel ca în cazul ziarelor și oricăror publicații de print, nu mai ține doar o vânzare fixă; e clar că business-ul foto se îndreaptă către furnizarea de soluții pentru orice necesar de imagerie statică, și vor fi eliminați iar cei ce visează să supraviețuiască doar din shooting-uri. Iar afacerea adevărată tinde către modelul exemplificat de Annie Leibovitz: se vinde la pachet (cu fotograful) o întreagă echipă ce livrează imaginea finală, nu doar un click și niscaiva corecții în Photoshop.
2) Cei ce nu se adaptează au (la fel ca în începuturi) opțiunea să devină fotografi cu excentricități care să le satisfacă doar gustul personal. În caz că-s norocoși (și știu un pic de marketing), mai au și șansa de a-și vinde lucrările drept „fine art”, dar asta n-are cum să constituie un trai sigur, planificabil.
Nu în ultimul rând, țin să-mi cer scuze dacă am povestit prea mult din poziția de observator extern; mă puteți numi politcos „outsider” sau, mai direct, p’afarist; vă rog totuși să citiți cu atenție argumentația și să o combateți la obiect, și nu la persoană.
Cu respect,
Barbu
..intr-o tzara unde in domeniul fotografiei nu exista un arbitru cit de mik si ma refer la raport calitate/ pretz ….. la dreptul legal de a executa si comercializa imagini …
…unde etica si morala in acest domeniu se reduce la ….du-te’n …!
este pierdere de timp sa ne plingem unul la altul cu argumente mai mult sau mai putzin …grele !
O spun k la kibutz …TOTZI AVETZI DREPTATE ..!
intrebarea este cine supravietzuieste ?
Supravietuieste cine se adapteaza.
Iar impunerea unui “carnet” de fotograf (fara carnet sa n-ai voie a poza) suna cam a Scanteia; e la fel cu interdictia de-a face poze *bune* la un concert, pentru ca n-ai voie cu dSLR; in schimb fiecare posesor de gel in par face poze (groaznice) fara probleme cu o compacta sau cu telefonul cu sclipici.
@feri – in cate domenii sunt arbitrii?
Nu vezi ca si acolo unde exista au un pret?
Peste tot este asa, in orice domeniu.
Nu trebuie decat sa calci pe ei, sa ajungi sa stai in fata clientului, cu spatele la ei si sa iti prezinti marfa, sa iti pui in valoare ceea ce te face mai bun decat cadavrele din spatele tau.
Iar daca clientul este castrat, la plecare ii muti una peste ochi si gata.
@Narcis – nu sunt in masura sa tin lectii. Dar sincer, eu sa am un portofoliu ca asta:
* Fine Art Nudes
* Bizarre Still Life
* Tribal Smoke
nu as mai sta la discutii.
As merge direct la agentia respectiva cu imaginile, la omul care poate lua o decizie, nu la tanti care suna.
Oricum, SUCCES!!
Si nu uitati, peste tot e cam la fel.
O zi placuta,
PC
@Feri – in ce domeniu sunt arbitrii? Nu vezi ca si acolo unde sunt, pe teren, sunt asa cum sunt.
@Narcis – nu cred ca sunt in masura sa dau lectii.
Am spus ceea ce as face.
As merge direct la agentia de la care am fost sunat, le-as prezenta ceea ce vand, ceea ce fac.
Nu as sta la discutii cu tanti care m-a sunat. I-as multumi frumos ca m-a sunat si ca stiu ce agentie are nevoie de fotografii.
Cu un portofoliu ca:
* Fine Art Nudes
* Bizarre Still Life
* Tribal Smoke
nu mi-ar fi frica si nici jena.
Daca nici asa nu ar accepta oferta, as pleca linistit stiind ca nu am cu cine.
O zi placuta,
PC
Si nu uitati: Oameni cu …. sunt peste tot, trebuie doar sa calci pe ei si sa iti vezi de drum.
..intrebarea era pur retorika … nu intru in polemica in general ..dar mai ales pe blogul prietenului meu Narcis ..
..pentru exactitate ….despre asta vorbesc …despre adaptare ..!
..modelul si RABATul despre care face vorbire Narcis ,OzO si Conu’ Dinu asta este …ei nu vor/pot sa schimbe .! ..au constiintza valorii propri si nu vor sa mai demonsterze nimanui nimik si nici sa se adapteze intru supravietzuire .!
Vor doar sa traiasca din munka care le face placere si din care au trait si pina acum ..! Nu pot face treaba asta din cauza sistemului in primul rind si din cauza lipsei oricarei morale sau etici profesioanale k sa nu vorbesc de reglementarea cererii si ofertei care numai in capul unora este haotika si libera k asa vrea piatza din romanika
…asa zisul si prost intzelesul carnet nu este o impunere ci o conditzie a pregatirii profesionale conform careia …pixelu’ e acelasi pentru totzi si nu …al meu e mai diafan k asa ‘simt eu ‘ asa vreau eu sa pixelez altminteri vorba batrinului Will ..umplem lumea de calibani mici..!
..evident k fara carnet se poate poza desi suna a la Scinteia sa’l citez pe antecomentatorul BARBU (desi intentzia mea ferma este sa nu intru in nici un fel de polemika) ..dar cu o calificare ,certificare ,diploma ,autorizatzie se poate fotografia legal… iar diferentza o da evident omul.!
..eu sigur supravietzuiesc fara sa ma adaptez pentru simplul motiv k nu vreau sa demonstrez nimanui nimik si fotografiez doar ce imi place
asa am supravietzuit si socialismului stintzific si puterii populare cind se lucra la norma de pretz si cind arbitrul AAF reglementa piatza fotografika !
dar cui sa spui toate astea ?
mie…
cu toate ca eu raman la convingerea mea: daca-mi place ceva si am si camera in mana, clickui…ca asa-mi place..si nu cer voie la nimeni si nu am diplome si workshopuri la activ…si daca postez poza mea pe un site…iar e o optiune liber consimtita….si daca intamplarea face sa iau si vreun premiu cu ea/poza (cum s-a intamplat)…iar nu poate decat sa ma bucure…si daca premiul consta si-n ceva firfirei de euroi…iar e OK…nu vad de ce trebuie sa cer voie cuiva ca sa fac asta…
ca de aici lucrurile incep sa devina serioase?!…asa este…dar ptr mine-i fictiune si nu ma mai bag in discutie…
Buna seara,
Acum sa-mi fie cu iertat, dar de foarte multe am vazut doar plangeri. Putine au fost cazurile cand s-a luat atitudine.
Incepand de la furt de imagine si pana la agariciul cu portofoliul.
Cati sunt cei care au mers mai departe?
Domnule N.V., trageti aer in piept si mergeti mai departe. Cred ca intamplarea va poate inspira pentru o viitoare lucrare.
o seara buna,
PC
Cristi, da-mi un exemplu de atitudine. E adevarat ca sunt plangeri, dar aici e un fel de refulare. Cand se aduna mai multi cu asfel de plangeri, poate rasare o idee, si se poate lua atitudine.
De mers mai departe cred ca toti mergem mai departe, mai ales cei care traiesc din asta. Eu traiesc din asta, nu-mi permit sa depun armele. Nu inca. Mai fac o eschiva, mai sar un obstacol, mai merg pe burta si continui sa merg. Sunt obligat sa merg, daca nu vreau sa inchid pravalia si sa ma angajez la patron.
Multi vorbiti de adaptare si supravietuire, dar nu va cunosc pe toti si ma intreb cati dintre voi fac fotografie pe bani si traiesc doar din asta, si cati o fac ca o activitate “extra”? Banuiesc ca nu e cazul sa va explic diferenta intre cele doua… 😉
Mai grav este atunci cand oameni ca Horia Brenciu, se preteaza sa nu isi plateasca onorarile (cateva sute de euro)… desi publica pe site respectivele fotografii.
© Mihai Enachi
Povestiti domnule aici intamplarea puneti-ne in tema !
In data de 23.11. 2008 participand ca fotograf al Hotelului Hilton, am cunoscut-o pe Claudia Petrescu, una din fetele care se ocupa de marele artist.
Deoarece isi dorea sa vada fotografiile facute de mine la evenimentul unde HB presta … i-am lasat telefonul pentru a putea sa luam legatura. Am fost sunat si rugat sa ii trimit pozele. Nu am solicitat nici-un pret pentru respectivele poze, deoarece fiind platit deja de clientul care m-a angajat, nu am considerat ca mai e cazul sa le mai vand o data …
Ulterior am fost contactat de catre Claudia Petrescu si Cristina Tudor ce in calitate de PR, HBM (Horia Brenciu Media) si rugat sa fotografiez evenimentele respectivului star … Am acceptat, nesemnand insa nici un act.
In data de 18.12. 2008 in locatia Hard Rock Cafe am fotografiat concertul din aceea seara si am trimis pozele prin transfer.ro dandu-mi acceptul ca pozele sa apara pe site-ul HBM (sub semnatura mea), urmand ca partea financiara sa o discutam mai tarziu.
La data de 16.01.2009 un alt concert la clubul HH din Pitesti, avea sa fie fotografiat de mine, si postat pe site-ul HBM. Cand a fost vorba de bani … am fost amanat si iar amanat pana am inceput sa imi pun problema de a fi victima unei actiuni de inselaciune voite.
Am solicitat plata a 500E pentru ambele prestatii (peste 2500 de cadre trase + peste 40h pierdute in deplasari si munca de selectie … )
Dupa peste o luna de telefoane, am fost informat ca Horia Brenciu nu imi poate oferii decat 200E. Nefiind de acord cu rusinoasa oferta, am solicitat scoaterea pozelor dupa site, ce erau postate oricum sub o alta semnatura (Fotograf Dragos Constantinescu)
Pe scurt … desi am facut tot ce se putea face pentru a-mi primii banii datorati, nu am primit absolut nici-un ban, desi pozele mele au fost publicate pe respectivul site.
Am solicitat ajutorul politiei, care nu s-a implicat (neexistand un contract scris intre parti) Mentionez ca nici presa scrisa (Can Can) nu a fost interesata respectivul subiect …
Ulterior am aflat de relatiile directe ale HB cu sefii din politia romana (a cantat la zilele Politiei Romane), ca sa nu mai vorbim de cei de la Can Can care au fost clar rugati sa nu dea nastere unui scandal, desi vezi doamne, ei cu asa ceva se ocupa …
V-am povestit cu detalii respectiva situatie, pentru a avea o imagine cat mai clara, asupra desfasurarii evenimenteleor.
ps. Pastrez si acum in telefon sms prin care am fost solicitat sa vin sa fotografiez respectivele evenimente (nu ca ar conta, cand ai de a face cu excroci ca cei din HBM)
@Andrei Zdetovetchi – te duci si iti sustii oferta. cu exemple, cu portofoliu de lucrari, cu portofoliu de clienti.
apoi iti poti negocia pretul pe ora sau pe lucrare.
anul trecut o poza (atentie: poza) a mea a fost luata de pe un site. am gasit-o din greseala pe un site. am facut print screen-uri, apoi am fost la un avocat, le-am facut o instiintare oficiala printr-un cabinet de avocatura si prin asociata drepturilor de autor.
scrisoare a fost trimisa pe joi, a doua saptamana pe luni a ajuns la destinatie.
sunt sunat si intrebat de ce. le-am spus clar: ati folosit imaginea mea in scop de publicitate in interesul dumneavoastra.
discutia telefonica a fost scurta.
important este sa stai cu omul fata in fata.
dupa discutii cu tenta directa si mai amenintatoare, cu ce poate face fiecare.
in cele din urma am ajuns si la final.
pentru cat au folosit-o si ptr ca au folosit-o fara acordul meu au platit o suma de bani.
suma de bani care s-a impartit in doua, fiecare jumatate din suma a fost chetuita pe mancare si cadouri pentru copii de la 2 case de copii.
…revin si spun poate putzin mai raspikat ..!
niciodata ..dar niciodata un fotograf care are firma cu obiect de activitate ….servicii fotografice…. nu fotografiaza la cerere telefonica si fara contract .!
..cind vorbeam de pregatire de ….carnet ….exact la asta faceam referire …!Hbul asta a facut …a luat o pleaska de 2500 de imagini in lokatzie ..moka .! adika a luat ce i s-a oferit !
lamentarea ulterioara este inutila .!
murfi zice
..nu crea conditzii sa fi facut k vei fi facut …mai pe romineste
…nu lasa sa fi furat k vei fi furat ..! 1000 la %
cu drag
feri
ps ..as putea scrie romane despre la ce se preteaza marile vedete pentru o imagine…!
http://www.hbm.ro/portofoliu.php asta-i pagina cu concertul de la hard rock cafe si pe pagina respectiva scrie imagini de dragos nuscum…! asta inseamna k au schimbat ceva !
Ba domnilor, vaiete, vaiete si iar vaiete. Am ajuns la concluzia – de cacat, de altfel – ca nu ciumpalacii care cer 5 centi pe 10 poze sunt de vina. Serios.
Stand io in cur pe o buturuga de frasin si gandind intens, lucru pe care il fac foarte rar deoarece atza care imi tine neuronul suspendat in mijlocul cutiei craniene se incinge foarte tare, am facut rapid doua statistici din cazuri pe care le stiu personal: una a joburilor in care cuvantul calitate era inca din titlu enuntat de catre vasnicii fotografi ultra profi, dar rezultatul era absolutamente jalnic si una a joburilor facute de aceeasi mari fotografi pe… gratis, sau mai ieftin decat cazul enuntat in fraza de inceput a postului.
Vorbesc serios. Ne dam cu oole de pereti ca nu se plateste calitatea. Care puii mei de calitate? Hai sa facem un experiment. Cautati pe net marile branduri si priviti pozele de campanie. La multe dintre ele se stie clar cine a executat fotografiile pentru campania x sau y. Pozele – pentru ca poze sunt – sunt de tot cacatul. Pretul a fost enorm. Numai eu as putea da macar 100 de exemple. Cuane Dinule, cuane Narcis, sunt absolut sigur ca si voi cunoasteti macar 300 de astfel de exemple. Nu dam nume, ca de obicei, pentru ca nu suntem noi geniile lui peste prajit sa ii criticam pe altii si, in plus, suntem niste domni, ce p…a mea.
Deci, daca un nume consacrat in lumea fotografiei pro isi permite sa fie atat de jegos incat sa dea rasoale si sa lucreze asemenea porcarii pe bani muuuulti, cum mama dracului un idiot de patron sa mai dea o caruta de bani pe o notiune pe care chiar fotografii o futaresc zilnic? Adica pe calitate. Ce calitate? Care calitate? Omul se uita pe net sau prin reviste. Si vede ca e plin pamantul de rahaturi. Toate produse de mari domni fotografi. Deci pentru el notiunea de calitate e ceva ezoteric, abracadabresc si foarte superfluuuuuu, ceva inexistent material. Si atunci normal ca chestia cu calitatea cade pe locul 3 dupa pret/buc si cantitate.
Bun. Una la mana. A doua la mana. Cunosc cel putin 100 de exemple de fotografi “geniali” care fac pe smecherii ca au preturi mari, dar care au facut si fac o gramada de lucrari la un pret de nimic. Dar asta pe sustache, sa nu stie restul. Vai, daca ii prinzi cu mata in sac, iti arunca o duma ca, vezi Doamne, era un amic care i-a facut un serviciu si acum l-a intors s.a.m.d. tot felul de alte motive puerile
Deci, domnilor, haideti sa punem degetul mijlociu pe rana. Jegul pleaca dinlauntrul “breslei”, nu de la ciumpalacii care se invart la un job la un pret de 2 pachete de tigari. Treaba e la fel ca la doctori. Tine de caracter. Cine nu a vazut doctori de superclasa care se pretau sa primeasca un rahat de cartus de tigari sau o amarata de sticla de tuica?
Optica romanului care face un job, oricare ar fi el, este definita de episodul ala cu caltabosii.
Piata de imagine se va aseza la noi cand o zbura porcul. Adica atunci cand toti fotografii pro (sau macar o mare parte dintre ei) o sa aiba o farama in plus de caracter si mai mult de 3 vertebre bine lipite una de alta.