Dinu Lazar
a fost cativa ani fotograf la publicatiile conduse de domnul George Potra.
Admira cativa fotografi – mai ales pe Yousouf Karsh, care a scris:
“No matter how many years pass, I’m still working with the human face, and that hasn’t changed. I photograph faces of great experience, of surgeons, of industrialists, those who are involved in humanity and have compassion. I focus my camera on the face and use light and shadow to give people an idea of why this particular person is so accomplished, or so sad, or so tragic.”
Diane Arbus spunea: “Cred cu tarie ca exista lucruri pe care nimeni nu le-ar fi vazut daca nu le-as fi fotografiat”
In nenumarate cazuri, fotografia este singura urma a unei multitudini de forme si miscari care daca nu sunt surprinse dispar in vesnicie.
Cand s-au dus, au disparut pentru totdeauna… uneori insa avem norocul ca un indragostit de imagine sa fie in momentul potrivit si in locul potrivit pentru ca sa vedem si noi ce s-a intamplat…
Pana la urma, din ce ramane, putine lucruri sunt importante; si mai putine sunt esentiale; din ce vedem, intelegem uneori ca in viata importanta este poate si realizarea unei imagini care sa ramana, nu neaparat realizarea unui total.
www.fotografu.ro
======================================
Steluta Popescu
s-a nascut in 1976 in Bucuresti, fiind absolventa a Facultatii de Drept din anul 2000.
In 2006, se inscrie la Universitatea Populara I. Dalles, Sectia Tehnica Fotografica, iar de atunci destinul sau si fotografia se completeaza fericit.
Isi continua studiile de arta fotografica participand in perioada 2007-2009 la seminarii si workshopuri avand ca tema fotografia.
In acelasi timp, participa cu lucrari la numeroase expozitii organizate de Univ. I. Dalles, Asociatia Bucurestiul meu drag, precum si la expozitia coordonata de pictorul Elena Lupu, intitulata „Noi. Sunt gandurile noastre”
A realizat fotografie de teatru pentru Arcub, Teatrul Nottara, Teatrul Al. Davila – Pitesti precum si pentru site-ul www.liternet.ro .
„Este o provocare sa fotografiez oameni; incerc sa surprind prin fotografie sufletul lor.”, isi defineste Steluta motto-ul ei.
http://oglinzideargint.deviantart.com/
Steluta Popescu [stelianapoe@yahoo.co.uk]
======================================
Ionel Onofras :
photography with feeling
Ne intalnim cu ceea ce numim creatie de la nastere si pana la sfarsit, suntem rodul creatiei si ducem sentimentul creatiei in noi mereu; ne insoteste, il avem in maini, in degete, in priviri, in trup si mai ales in minte, ne mangaie, ne stimuleaza, ne incanta.
Cu creatia suntem intr-o relatie de prietenie si de supunere, fie ca suntem poeti, filozofi, pictori, sculptori, olari sau tamplari, suntem plamaditi de Creator pentru a crea la randul nostru, dupa puterile noastre si dupa talentul zidit in noi.
Apoi, pentru ca la randul nostru sa ne putem bucura de creatie, asa cum Creatorul s-a bucurat la randu-I, ne-a adaugat la cele bune ale noastre, suflet,iubire si comununicare devenid asfel mai frumosi, mai atenti, mai sensibili, mai buni…
Am simtit cum dintr-o data ne-am luminat si am vazut cum poetul comunica cu noi prin poezia sa, si toti ceilalti prin opera lor, fotograful a ales ca forma de expresie fotografia, a innobilat-o daruindu-i forma, continut, culoare, mesaj si in final suflet , asa s-a nascut fotografia cu suflet!
www.onofras.ro/photos
tel. 0744 613061
================================
Radu Badoiu.
Am inceput sa fotografiez orice, acum 22 de ani..la 11 ani.
Profesorul Marculescu din Targoviste m-a tinut lipit 4 ani de laborator si de un aparat Smena.
In 1990 “s-a rupt filmul”.
In 2008 mi-am adus aminte.
Am facut proiecte pentru cei ce construiau case.
Acum ma demolez si ma constuiesc pe mine in fiecare zi ..in jurul fotografiei.
Sper sa nu ma abat prea mult si sper sa nu ma abat prea putin.
In rest ..imi place sa fotografiez oameni in toate starile de agregare.
Ma gasiti acum in Lanul de Secara: http://lanuldesecara.blogspot.com/.
================================
© material preluat de pe Coltul Fotomaniacului
Va multumim mult pentru ca ati pus acest material pe blog si mai ales va multumim ca ati venit la vernisaj – sper ca v-ati simtit bine in nebunia aia si sper ca s-au pus bazele unei interesante colaborari, pe care o vom pritoci in timp… Multumesc mult!
Nu aveti pentru ce, a fost o mare bucurie si onoare !
Va multumesc in nume personal dar si in numele colegilor mei expozanti, as fi dorit sa ne cunoastem dar in iuresul de acolo cred ca, cuiva, i-a scapat sa ne prezinte, ma simt onorat de vizita dvs la O zi la casa Titulescu,sper sa ne revedem cu alte ocazii cat mai curand.
cu prietenie
Ionel Onofras